La vremuri noi …. amintiri vechi
Vreme trece…vreme vine, spunea Eminescu, iar noi ramanem cu… amintiri. Cateodata ma intreb care este scopul amintirii…credeti ca trebuie sa invatam cate ceva ? Nu cumva amintire + amintire + amintire a avut ca rezultat cultura? Ce se intampla atunci cand un individ nu reuseste sa invete din greselile trecute? Ce se intampla cand o natiune nu invata din greselile petrecute nu cu mult timp in urma? Din pacate cred ca o sa aflam in curand un raspuns destul de rece la intrebarea de mai sus…chiar in arealul mioritic. Nu stiu cum aceeasi reteta arhaica functioneaza in societatea noastra moderna si ultrainformatizata. Pomana electorala dupa pomana electorala, minciuna dupa minciuna, aroganta dupa aroganta actioneaza acolo unde trebuia sa actioneze. Negrul se spala in albia timpului si devine alb. Tinta urii noastre trece in tinata adulatiei. Uitam cum a fost si mai dam o sansa. De ce? De ce nu se schimba nimic ci doar trece in umbra ca sa aiba de unde sa se intoarca? Nu vreau sa folosesc sintagma impamantenita si fara perspective “intr-o tara normala nu s-ar ajunge aici” ci, vreau sa aflu, ce trebuie sa facem pentru a avea si noi o tara normala. Vreau sa cred ca exista inca solutii…vreau sa cred…
Loading ...